Episodul 2-Hotelul fara stele

 

Cocotati in patul sultanului,  imbracati incapatanati in pufoseniile de halate albe, incercam sa ne trezim. Ce naiba,  doar nu am venit la Abu Dhabi sa dormim!

In mod exceptional, in scopuri absolut laudabile, am decis sa incalcam regula folosirii alcoolului in calatorie:nu mai tarziu de 10 dimineata si nu mai devreme de 7 seara.Asa ca am luat o dusca din micul stimulent luat din aeroport , privind cu teama spre minaretele dinprejur, incercand sa vedem cam cat de greu va fi pretul ce il vom avea de platit. Se zareau atat de multe, incat imaginadu-ne corul muezinilor ce ne vor da desteptarea maine dimineata la 5, a trebuit sa mai luam inca un gat,  pentru a ne face curaj. Daca batalioane romane au trecut Carpatii, putem si noi sa ne pornim la plimbare! Deci, harta si  la drum, soldati!

Hotelul Sheraton , care ne-a tratat atat de respectuos, se afla chiar la capatul promenadei abudhabiene:vestita Corniche.Asa ca ma decis sa o luam iarasi la picior. Deh, naravul din fire nu are lecuire!

Promenada in sine este spectaculoasa, cu alei minunate, cu palmieri si vegetatie luxuriante, cu privelisti ametitoare.In trecut  doar o simpla plaja publica, acum este o zona cu parcuri si piste de bicicleta, cu mici debarcadere si zone de relaxare, construite pe o fasie de pamant pe care oamenii au smuls-o din mare.IMG_1208

Placut, dar nu m-a dat pe spate, ca sa zic asa. Si ne astepta  ceva gras,asa ca eram nerabdatori,nevoie mare.

Zice-se ca sheicul din Abu Adhabi, oarecum ros de invidie fata de construirea celebrului Burj Al Arab, a decis sa construiasca si el un hotel,altul mai mare si mai frumos, vorba cantecului. Si pentru ca nebunii de ziaristi apucasera sa spuna  prostia aceea cu 7 stele ale Burjului, s-a gandit sheicul ca hotelul lui va sa fie atat de frumos si de luxos , ca nici un numar de stele nu va fi suficient pentru a-i clasifica si preamari ctitoria.

Zis si facut! A chemat Maria Sa  pe cei mai vestiti si mai trasniti arhitecti de pe Pamant si i-au trantit aia un hotel de toata frumusetea, cu vreo 400 de camere, inconjurat de 80 de hectare de gradini si parcuri, cu 114 domuri, cel mai inalt fiind de vreo 80 de metri , cu 40 de sali de conferinta si un auditorium de 1100 de persoane, cu vreo 2 piscine  de marime  olimpica, cu 6 terase si cateva zeci de restaurante, baruri si alte locuri unde sa iti petreci timpul lenevind intre doua tranzactii cu petrol. E drept ca l-au si usurat de vreo 3 miliarde de dolari, ceva mai putin decat pentru celebrul Marina Bay Sands din Singapore, dar se pare ca nababul in cauza a supravietuit. Si in marinimia lui,  conducatorul iubit a permis tuturor doritorilor sa viziteze acest loc de poveste.

Descalecand si noi, ca niste turisti seriosi ce ne aflam, la poarta Palatului, ne-am cam pierdut din start prin aleile si gradinile de la intrare, tinutul lui woauuuuu luindu-ne in trimire imediat. Strecurandu-ne modest, sa nu deranjam oaspetii, de parca cineva ne-ar fi bagat in seama, am intrat pe usile masive placate cu aur de 24 de carate si am dat in holul central, unde aproape ca am cazut pe jos , zau asa!

SAMSUNG CAMERA PICTURES
Holul

Va spun cu mana pe inima ca locul acela este absolut fermecator.

Nu pentru ca are o deschidere uriasa  si este acoperit de un dom imens sprijinit pe niste arcade spectaculoase.

IMG_1099
domul din hol

Nu pentru ca pardoseala este facuta din cea mai fina si mai frumoasa marmura pe care am vazut-o vreodata.

SAMSUNG CAMERA PICTURES
marmura si cristale

Si nu pentru ca totul este acoperit cu foita de aur, cristale Swarowski sau perle naturale.SAMSUNG CAMERA PICTURES

Ci pentru ca intregul acesta, la prima vedere ostentativ si greoi, este de un bun gust desavarsit.IMG_1154

Tot aranjamentul si designul interior al acestui hotel ridicat la rang de palat, este absolut echilibrat si potrivit acestui loc. Completarile aduse de florile minunate, fotoliile si canapelele stilate asezate  prin colturi, lampile elegante si semete, intregesc aceasta armonie .IMG_1117

Cele peste o mie de candelabre din cladire, cel mai mare avand cam 2,5 tone, arunca lumina discret prin toate colturile. Palmieri , piane desuete  din care curg acorduri ce te duc cu gandul la vietile pe care poate ca le-ai mai trait, scari din marmura si cristal,restaurante care te asteapta sa iti desfete papilele gustative, covoare decorative lucrate cu truda   si catarind cam o tona,si flori….flori nenumarate, fire, buchete, aranjamente, simple sau complicate, te ametesc si te poarta in lumea  basmelor.IMG_1120

Te poti plimba la nesfarsit pe acolo, poti iesi pe unele dintre terasele hotelului si privi marea azurie si plaja privata de 1,5 km, neavand insa acces la aceasta decat daca esti oaspetele hotelului. La fel si terenurile de tenis, golf,rugby, criket si mai stiu eu ce nebunii. Iar daca vrei sa vii cu iahtul, nu e nici o problema, micutul port al hotelului te asteapta!

SAMSUNG CAMERA PICTURES
SAMSUNG CAMERA PICTURES

Daca esti mai putin sportiv, micutele si cochetele baruri din zecile de holuri iti ofera alternativa perfecta…un ceai, o cafea, o prajiturica, o gustarica, niste fructe….totul e posibil!IMG_1134

Zapaciti si  orbiti de atata stralucire, usor luati  de valul apartenetei la bogatie,  dar repede treziti la realitate, ne indreptam spre iesire.

Numai ca brusc, ne amintim ca mai avem ceva de vazut! Zornaind maruntisul din buzunar, ne indreptam spre locul unde este bancomatul de lingouri.Pe bune, va zic, bancomatul acesta  iti vinde lingouri de cati bani vrei. Evident, de la o suma in sus, care suma nu avea nici o relevanta, pentru ca oricum vacanta noastra intreaga costa mult mai putin decat cel mai ieftin lingou de acolo. Dar nu conteaza, pozele sunt gratis. Si apoi, cine iti cere sa prezinti si extrasul de cont alaturi de poza ?

Odata ajunsi la locul cu pricina, dezamagire maxima! Nici un bancomat!

Suparati nevoie mare, il luam agresiv la intrebari pe primul angajat al hotelului pe care il intalnim. Pai, bine, vere, cum e posibil asa ceva? Pai ce hotel e asta fara  gold bancomat,ai?Vine omul de la mii de kilometri sa ia un lingou, doua si voi ce faceti aici??Omul, saracul, nici nu mai stia cum sa se mai scuze, ca bancomatul e dus nu stiu unde, ca are o problema ce nu s-a putut rezolva, dar maine este inapoi la ora 10 si putem  cumpara cat vrem.

Indignati nevoie mare, am plecat val vartej spre iesire, abia putandu-ne tine rasul, uitandu-ne peste umar la bietul steward care nu mai prididea cu scuzele. Oare el nu s-o fi uitat la pantofii nostri? Sau la telefoanele cu care tot faceam poze? Sau o fi zis ca suntem dintre nebunii aia excentrici, cu portofele groase si pantaloni rupti!

Iesiti afara, am admirat iarasi minunata cladire, cu o deschidere intre aripi de peste un kilometru, care imbratisa o imensa terasa cu scari strajuite de fantani si ornamente din marmura, intr-o armonie perfecta.IMG_1188

Si in gand, mi-am facut un plan:in fiecare zi , am sa pun in pusculita cate un leu, iar cand voi strange destui bani, am sa vin o noapte sa stau aici! Nu e niciodata prea mult sa ai un vis nebunesc!

Odata iesiti de sub vraja Seherezadei, ne grabim sa mergem catre Heritage Village, locul unde este reconstruit un sat arabesc traditional si unde speram sa vedem niste lucruri interesante despre istoria si obiceiurile acestui loc, care acum vreo 50 de ani era un satuc mai rasarit. Faptul ca sub desertul asta se afla cam 10 procente din petrolul lumii si 5 la suta din gazele naturale, a schimbat rapid si ireversibil fata lucrurilor.In bine, zic eu!

Ne urcam intr-un autobuz, la indicatiile unui politist amabil si trecem podul spre Marina Mall, ignorandu-l cu desavarsire. La un moment dat soferul ne face semn ca trebuie sa ne dam jos, intrucat circulatia este oprita. In oras avea loc o etapa a campionatului mondial de triatlon, si accesul  in zona nu era permis decat pietonilor.Ei, nu e prima data cand o luam la picior prin orasul asta fierbinte!

O luam dupa indicatiile soferului si dam fix in staful de organizare a concursului. Ne ia in primire o  araboaica frumusica, dar nu prea vorbitoare de engleza traductibila.  Imi cere pasaportul, ma cauta pe o lista. Hm, nu eram acolo, cred. Ma intreaba  unde imi  este bicicleta. Aaa, bicicleta! Unde sa fie? Acasa, in pod. Aaa, zice si ea. In P.O.D.???  Pai mergeti atunci straight down to Herritage Village, si mai intrebati. Da, da, multumim, ii raspund eu, la Heritage Village vrem, ok, straight down!

Si mergem, si mergem..pret de vreun kilometru , cred. Pe jos, ca oricum eu nu stiu sa merg pe bicicleta. Mai admiram niste stegulete, mai ne minunam de parcarile cu sute de biciclete pregatite pentru curse, mai hello! cu concurentii, mai how are you? si zambete cu restul lumii, pana incepem sa zarim minaretele moscheei din Heritage Village. Odata cu un zid imens pe care trona o placuta cu „P.O.D.bike parking” Ne-am uitat unul la altul si ne-a apucat un ras aproape isteric. Nu de comicul situatiei, ci de faptul ca eram langa Heritage Village, dar nu era nici o iesire spre el pe acolo. Totul era imprejmuit si nici o posibilitate de trecere, decat prin apa! Si cum stiam sa inot la fel cum stiam sa merg si pe bicicleta, nu ne ramanea alta posibilitate decat sa o luam inapoi! Ce mai contau vreo doi kilometri in plus sau in minus!!!

Cu umerii grei si gleznele umflate, o luam back, in speranta ca ne vom intalni cu araboaica noastra si ne vom mai racori spunandu-i ceva netraductibil. Dupa vreo 500 de metri, vedem o portita in gard, care ar fi putut sa ne ofere o solutie. Poarta, evident incuiata. Nefiind prea inalta si prea complicata, m-am gandit ca daca tot aveam mutra de potentiala concurenta la triatlon, as putea incerca escaladarea ei, asa, pentru un antrenament! Ca sa mai scutim din drum! Din fericire, zeita norocului si-a intors fata spre noi si in cale ne-a aparut un paznic generos, care ne-a inteles oful si ne-a descuiat poarta.IMG_1198

Odata ajunsi la mult cautatul Heritage, dezamagire maxima! In afara de o fantana frumusica si un mic muzeu cu exponate autentice dar putine, mai nimic. Niste mesteri asa zisi populari, care asteptau sa iti vanda ceva, dar intr-o apatie maxina, niste standuri cu kitch-uri chinezesti pentru arabi , o moschee cu un steag inalt, care chiar e unul dintre cele mai inalte din lume si o priveliste asupra marii  nu chiar extraordinara ,cam asta e tot. Ca la pomul laudat, ce sa mai zic!IMG_1200

Am pornit-o pe drumul de intoarcere, tanjind dupa un taxi, dar nefiind posibil acest lux, circulatia fiind inca oprita.

O tura scurta pe la Marina Mall, sa vedem reprezentarea brandurilor si pe aici, o vizita pe la Carrefourul lor imens, neinteresandu-ne decat niste rontaieli pentru a doua zi , gandindu-ne  pofticiosi la cina care probabil ca ne astepta la hotel, si o plimbare mana in mana  pana in barlogul luxos din seara asta, au completat o zi minunata!

Si seara abia incepea!